Autocontrolul emotional
“Nu
toţi reuşim să ne conştientizăm emoţiile, dar când e vorba să le exprimăm,
absolut toţi suntem influenţaţi de propria noastră personalitate.”( Gary Chapman )
Emotiile nu apar din neant, nu sunt
rezultatul unor situatii, unor circumstante, ci depind in mare masura de
gandurile noastre, de sentimentele, de reprezentarile noastre asupra anumitor
fapte. Trebuie sa invatam sa eliminam gandurile negative si procesul nu este
atat de dificil pe cat poate parea.
METODE PENTRU AUTOCONTROLUL EMOTIONAL
Principalele mijloace
de realizare a autocontrolului sunt: gândirea pozitiva, relaxarea, exercitiile de respiratie si autosugestia .
a) Gandirea pozitiva
Gandirea pozitiva este o atitudine mentala cu ajutorul careia
reusesti sa depasesti obstacolele si sa iti indeplinesti visele. Este o
atitudine mentala datorita careia obtii rezultate bune si excelente. O
gandire pozitiva anticipeaza fericirea, bucuria, sanatatea si rezultate
satisfacatoare pentru fiecare situatie si actiune. Tot ce iti pui in
minte reusesti sa duci la bun sfarsit.
Atat gandirea pozitiva cat si cea negativa sunt
contagioase. Prin modul de gandire, de reactie si de manifestare toti
avem o influenta, mai mare sau mai mica, atat asupra noastra - ca
functionalitate fizica si psihica - insa si asupra persoanelor pe care
le intalnim. Acest lucru se intampla instinctiv, la nivel subconstient,
si se manifesta pe de o parte prin impactul pe care propriile ganduri,
emotii si sentimente il au asupra transformarii noastre de-a lungul
vietii, pe de alta parte prin transferul acestor ganduri si emotii catre
toti cei din jurul nostru.
Gandurile, cuvintele si atitudinile negative cauzeaza
stari si actiuni negative. Cand gandim negativ, in sange sunt eliberate o
serie de substante daunatoare, care provoaca si mai multa nefericire si
negativitate. Sentimentele negative si fricile sunt exacerbate
consumandu-ne toata energia, starile de rau genereaza in lant reactii si
decizii de o calitate indoielnica, persoana emana labilitate, si asta e
calea cea mai sigura catre frustrare, dezamagire, esec, boala.
Pentru a avea o gandire pozitiva este necesar un
antrenament intern sustinut. Atitudinea si gandurile nu se modifica
peste noapte. Cititi mai multe despre aceasta tema, ganditi-va la
beneficiile gandirii pozitive si convingeti-va ca trebuie sa o integrati
in mod autentic in viata voastra. Puterea gandului este imensa si ea ne
conduce practic viata. Acest lucru se intampla adesea la nivel
subconstient, dar noi putem transforma acest proces intr-unul constient.
Chiar daca ideea vi se pare ciudata, incercati sa o puneti in practica,
pentru ca nu aveti nimic de pierdut, ci doar de castigat. Ignorati ce
ar putea spune sau gandi altii despre dumneavoastra cand isi vor da
seama ca v-ati schimbat modul de gandire.
Vizualizati intotdeauna doar situatii favorabile si benefice. Folositi cuvinte pozitive
in dialogurile dumneavoastra interioare sau atunci cand vorbiti cu
altii. Zambiti mai mult, pentru ca acest lucru va va ajuta sa ganditi
pozitiv. Alungati lenea sau dorinta de a va da batuti. Daca
refuzati sa va transformati intr-o victima si sunteti optimisti si
increzatori, veti reusi sa va modificati treptat modul de gandire si mai
departe intregul univers interior si exterior, reusind sa gasiti
solutiile cele mai bune si sa obtineti rezultate cu adevarat
remarcabile.
In momentul in care aveti un gand negativ, trebuie sa fiti
constient de el si sa va straduiti sa il inlocuiti in mod firesc si
natural cu unul constructiv. Daca va luptati cu el aruncadu-l cat mai
departe, gandul negativ va incerca sa revina, de data aceasta cu si mai
mare forta.
Daca simti vreo rezistenta interioara atunci cand doresti
sa plece gadurile negative, nu alimenta conflictul. Ai invatat din greu
sa fii o victima si ti-ai exersat bine rolul. Sa nu crezi ca
invincibilitatea vine acum fara exercitiu. Lasa starea de rau psihic sa
treaca devenind pentru inceput constient de ea si de lipsa ei de orice
constructiv. Pur si simplu fii constient de cat de mult ti s-a incordat
si ti s-a strans inima. Fii constient de modul in care te-ai inchis
emotional. Intreaba-te daca te simti mai ocrotit acum decat inainte,
daca esti mai liber, mai bun, mai implinit, mai puternic. Constientizand
ca unde ai cautat pana acum nu e nimic de gasit, realizezi ca vrei sa
faci o alta alegere: vei alege sa nu-ti mai investesti energia in
nefericire. Realizezi ca doar tu esti eroul propriului tau vis. Esti cel
care viseaza intunericul sau cel care poate aduce lumina.
b) Relaxarea
Are doua componente: una
musculara si alta psihica. Dar intre starea de tensiune a corpului si starea
emotionala exista o legatura directa si reciproca (observând ca in starile de
mare activare emotionala muschii sunt si ei încordati, specialistii care au pus
la punct procedeele stiintifice ale relaxarii procedeaza invers, reducând
încordarea musculara pentru a crea o stare de destindere psihica) si atunci
exercitiile care vizeaza una sau alta dintre componente se finalizeaza de fapt
cu relaxarea întregului organism.
Orice forma de relaxare este
preferabil sa se realizeze (cel putin la început, când deprinzi relaxarea; doar
initiatii au capacitatea sa se relaxeze oricând si oriunde îsi propun, de pilda
in timpul concursului sau in tramvai) intr-o atmosfera lipsita de perturbatii
sonore, la o temperatura placuta, intr-o camera aerisita corespunzator. E de
dorit sa fii îmbracat cat mai lejer, fara curele strânse, snururi sau
bijuterii…Relaxarea se realizeaza facând apel mai putin la vointa (aceasta presupune
o anumita încordare, un anumit efort) si mai mult la “ aripile “ imaginatiei,
la reprezentari cat mai plastice, mai sugestive, la formulari verbale cat mai
expresive .
Orice exercitii de relaxare,
chiar daca sunt la indemna oricui, presupun o anumita doza de responsabilitate
si maturitate. Ele au reguli care e bine sa fie respectate. Precautia si
seriozitatea duc si aici la rezultate bune. Regularitatea practicarii
exercitiilor duce, numai ea, la progres. Relaxarea e la indemna oricui, dar ea
are etape si cicluri care urmeaza întocmai. E singurul drum spre succes .
Metoda sintetica de relaxare
sau antrenamentul autogen al lui Schultz
Este cea mai raspândita forma de
relaxare, cea mai comoda si mai accesibila. Cuprinde un ansamblu de exercitii
care au la baza trairea treptata a senzatiei de greutate in membre si a
senzatiei de caldura in zona respectiva .Este utilizata (singura sau in
combinatie cu alte tehnici si metode) pentru: autocontrolul emotional.,
optimizarea concentrarii atentiei si optimizarea memoriei, ameliorarea odihnei,
refacerea dupa efort( deci serveste in totalitate pregatirii noastre pentru
examen). Induce la practicant o stare generala de calm, o liniste fizica si
psihica favorabile performantelor ridicate. Efectele apar mai repede sau mai
lent, dar perseverarea da întotdeauna roade .
Conditiile unei bune relaxari sunt: linistea, temperatura placuta
si semiobscuritatea (ziua poti folosi jaluzelele, noaptea poti manevra corespunzator
directia si intensitatea luminii unei veioze).
Pozitia cea mai frecventa pentru
acest tip de practica este pozitia sezând pe un fotoliu sau chiar pe un scaun
comod. Daca alegi aceasta pozitie, vei lasa capul sa se sprijine, firesc, pe
speteaza fotoliului, bratele vor fi asezate confortabil pe bratele fotoliului
iar picioarele vor fi mentinute intr-o pozitie stabila
Pentru a spori efectul relaxarii pot folosi un fond muzical (muzica
preclasica- iar dintre instrumente flautul sau harpa, au efecte de maxima
relaxare prin sonoritatea lor speciala, prin ritmul si intensitatea lor
uniforme si “ catifelate”). De asemenea, e preferabil sa-ti înregistrezi pe o
caseta primele exercitii de relaxare. Pentru începatori acest lucru este util
deoarece le ofera posibilitatea sa-si analizeze pretatia (sa descopere partile
bune si mai putin bune ale intonatiei, frazarii, timbrului, expresivitatii
vorbirii) si sa optimizeze exercitiul urmator. Se mai recomanda, înainte de
exercitiu, transcrierea textului pe care doresti sa-l folosesti la relaxare ;
acesta te va ajuta sa retii mai usor si sa întelegi mai bine sensul si
continutul formulelor pe care doresti sa ti le administrezi. Schimba formulele
care nu ti se par eficace; înlocuieste-le cu acelea care te ajuta sa te
relaxezi. E inutil sa cauti formule ideale pe care sa le preiei “ de-a gata”.
Fiecare trebuie sa îsi creeze expresiile care i se potrivesc lui cel mai bine.
Urmeaza, ca si in cazul senzatiei
de greutate, generalizarea treptata, prin formule asemanatoare, pana la
cuprinderea întregului corp intr-o “baie” de caldura placuta. Rezultatele
acestei practici nu vor întârzia sa apara, Efectul lor va spori pe masura ce le
vei combina cu alte tehnici de autocontrol( imaginatia dirijata, antrenamentul
ideomotor si psihoton, exercitiile de respiratie).
c) Exercitiile de respiratie si autosugestia
Sunt elemente-cheie ale
autoreglarii starilor psihice, utilizându-se împreuna, atât in scopul calmarii
cat si in cel al activarii (depinde de situatia concreta).
Tehnicile controlului voluntar al
respiratiei sunt utile si in practicarea acelor activitati care solicita in mod
expres functia respiratorie (diverse ramuri ale sportului, in muzica sau in
arta teatrala).
Respiratia linistita are efecte
benefice in cadrul exercitiilor de relaxare si este optimizata la rândul sau
prin intermediul acestor exercitii.
De existenta unei corelatii intre
respiratie si starile psihice ne putem convinge usor, daca ne reamintim ca o
emotie puternica( de exemplu, o stare de spaima) modifica imediat aspectul
respiratiei (daca te sperii, pentru o clipa respiratia se opreste apoi se
accelereaza). Dar si relatia inversa este valabila; importanta controlului
respiratiei pentru optimizarea starilor psihice a fost observata de mii de ani
si a condus la aparitia unui mare numar de forme ale respiratiei dirijate.
Astfel, o stare de agitatie care te împiedica sa studiezi eficient sau sa te
concentrezi in redactarea lucrarii la examen, poate fi calmata prin practicarea
exercitiilor de expiratei lenta si adânca. O stare de apatie si somnolenta va
fi îndepartata prin câteva exercitii ritmice cu inspiratie prelungita .
In general, ritmarea si
regularizarea respiratiei contribuie la cresterea capacitatii de concentrarea a
atentei si, prin aceasta, la optimizarea tuturor proceselor intelectuale
(gândire, memorie, imaginatie, rezolvare de probleme, întelegere, observatie) .Apoi,
sportivii stiu prea bine ce rol joaca respiratia in diferite momente ale
executiei. De la proba la proba, respiratia poate capata forme si intensitati
variate. Un alergator de 100 m plat respira cu totul altfel decât alergatorul
de fond. Înotatorul altfel decât cel care evolueaza in proba de tir. Dar cea
mai importanta contributie a exercitiilor respiratorii se exprima in reglarea
starilor emotionale.
RECOMANDARI:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu